Gramatica limbii suedeze – Verbul la timpul prezent

In limba suedeza, formele personale ale verbelor coincid. Adica – eu spun, tu spui, el spune, ei spun – intotdeauna va fi -talar din (att tala- a vorbi):
– jag talar, ni talar, han talar, de talar.

Timpul prezent este format prin adaugarea la radacina verbului a sfarsitului -ar, -er sau -r in functie de clasa verbului. Verbele suedeze se termina intotdeauna cu o vocala (-att röka – a fuma, -att se – a vedea). Eliminand vocala finala si particula -att, primim radacina: de la infinitivul -att köpa – a cumpara – radacina -köp (cu exceptia verbelor din clasa 1 si 3, unde verbul in totalitate este radacina: infinitivul -att se – a vedea radacina este -se). La aceasta radacina vom adauga sfarsitul corespunzator.
In limba suedeza exista patru clase de verbe. Terminatiile din clasele a 2-a si a 4-a la timpul prezent coincid.

Grupa 1 (-ar):
att jobba – a lucra
Jag jobbar.
Eu lucrez

Grupa 2 (-er):
att köpa – a cumpara
Hon köper.
Ea cumpara

Grupa 3 (-r):
att sy – a coase
Vi syr.
Noi coasem

Grupa 4 (-er)
att komma – a veni
Du kommer.
Tu vii.

Att – o particula care denota infinitivul (forma initiala) a verbului.
Memorati!
Verbul infinitiv al grupelor 1, 2 si 4 se termina in -a, al clasei a treia cu orice vocala.
Grupa a treia include verbele monosilubice: -att se, att bo, att sy.

In limba suedeza, exista un verb auxiliar de legatura -är – este (derivat din verbul -att vara a fi). Suedezii spun: “Acesta este un cos”; “Eu sunt profesor.”
Jag är tjugo år gammal. – Eu am douazeci de ani.
Han är lärare. – El este profesor.
Un alt verb important este -att ha – a avea. Traducerea in limba romanaeste: “Eu … tu … ai”. Timpul prezent al verbului trebuie sa -att ha – a avea suna precum -har:
Jag har en pojkvän. – Eu am un tanar.
Du har en kompis. – Tu ai un prieten.

Atentie!
A determina de care apartine verbul este foarte dificil, este mai bine sa memorati din start terminatiile.
Timpul prezent este folosit pentru a descrie actiunile care se desfasoara in prezent, sau an mod regulat, in mod constant. Adesea este folosit cu adverbele:
-nu – acum, -sällan – rar
-alltid – intotdeauna, -aldrig – niciodata
-ofta – adesea, -varje dag – in fiecare zi

De exemplu:
Han tvättar bilen. – El spala masina (acum).
Jag bor i Romänien. – Eu locuiesc in Romania (permanent).
Han talar franska. – El vorbeste franceza (El vorbeste si va vorbi in franceza).
Jag tittar på teve varje dag. – Eu privesc TV in fiecare zi.
Atrageti atentia la prepozitia -på care o aveti in expresia -att titta på teve – literalmente “a viziona televizorul”.

Memorat!
i – in
på – pe
från – din, de la
under – sub
över – peste