Curs introductiv in limba suedeza (I)

Curs introductiv in limba suedeza – Alfabetul, literele si sunetele. In primul rand, cunoasteti alfabetul suedez.

Comentarii:
Ÿ En/ett – articolele nehotarate ale substantivelor; este mai bine sa memorati cuvintele odata cu articolele.
Ÿ Аtt – este o particula care denota infinitivul verbului.
Ÿ ‘/ * – accentele, despre acestea in detaliu discutam mai jos.
Ÿ – Longitudinea sunetului vocal este indicata de semnul : (de exemplu, a 🙂.

Lungimea sunetelor
Vocalele si consoanele in limba suedeza sunt lungi si scurte. Sa studiem la inceput vocalele.

Lungimea sunetelor vocale
Vocalele in silabele neaccentuate si vocalele in silabe inchise sunt scurte.
Vocalele din silabele deschise sunt lungi.

In limba suedeza o silaba este considerata deschisa, in silaba in care dupa vocala exista o consoana sau consoana si o vocala: -en rad [ra: d] – un numar. O silaba in care sunt reprezentate doua consoane sau o consoana la sfarsitul silabei este considerata inchisa: -en hatt [hatt] – palarie.
Comparati!
Vocala lunga Vocala scurta
att må [mo:] att hoppa [* hoppa]
en mus [mu: s] att kunna [* kunna]
en bil [bi: li] att inbilla [* inbilla]
tre [tre:] sett [sett]
en sil [si: li] en sill [sill]
at bo [bu:] bott [buttt]

Memorati!
Daca un cuvant are mai multe vocale lungi, atunci acestea au o longitudine diferita. Cea mai lunga vocala accentuata, de obicei este in prima silaba. Vocala sub accent se lungeste automat.
De exemplu: in cuvantul -en lärare [* le: rare] sunetului accentuat si cel mai lung este [ä], sunetul cel mai putin accentuat si mai scurt este sunetul final [e].

Lungimea consoanelor

Sunetul lung a consoanelor este indicat in scris printr-o dubla scriere a consoanei: -att titta – a privi, -att hoppa – a sari.

Exceptie:
Un [k:] lung este indicat in scris prin combinatia ck [kk]: en flicka [* flicka] – fetita, en bricka [* brikka] – tava, att tacka [* taka] – a multumi.
In transcriptie, consoana traditional lunga este notata cu doua puncte [k:], [t:]. In acest curs pentru comoditatea citirii transcrierilor, aceasta va fi notata prin dublarea literei: flicka [* flickka] – fata.
Atunci cand pronunti o consoana lunga, ar trebui sa faceti o mini-pauza in mijlocul sunetului si sa tintindeti consoana ca pe o vocala. Pronuntand doua consoane impreuna este o greseala!

Memorati!
1. Trebuie sa se respecte longitudinea sunetelor, deoarece multe cuvinte difera unul de celalalt dupa longitudine si o greaeala in pronuntie poate denatura sensul. De exemplu:
en sil [si: li] – sita;
en sill [sill] – herring.
Sunteti de acord, este mai bine sa nu le confundati!
2. In limba suedeza nu exista diphtonguri – vocale duble pronuntate ca un sunet.
Toate sunetele sunt pronuntate separat. De exemplu:
Europa [* euro: pa] Europa.
3. In limba suedeza, nu exista sunetele [ce], [tz], [z], [dj], iar literele q [к], z [с], w [b] se intalnesc doar in numele de familii si cuvinte straine. De exemplu:
Waldemar (prenume), Enquist (numele de familie).