Gramatica – Pronumele

Pronumele este folosit in locul numelor de persoane sau denumirea obiectelor, inlocuindu-le in vorbire pentru a nu repeta in mod constant acelasi cuvant. Pronumele din limba suedeza este similar cu cel din engleza. In limba suedeza sunt mai putine cazuri. Prin urmare, pronumele personale suedeze sunt doar in doua forme de caz – nominativ si posesiv.

De exemplu:
Jag talar. Han talar med mig. Det är min kompis. – Eu vorbesc. El vorbeste cu mine. Acesta este prietenul meu.
Pentru comoditate, voi da imediat toate pronumele suedeze nominative si posesive, si le vom analiza in detaliu mai departe.

Cazul nominativ Cazul posesiv Pronumele posesive

La singular
jag – eu ; mig – pe mine/mie/cu mine min/mitt/mina* – al meu/ale mele
du – tu ; dig – pe tine/tie/cu tine din/ditt/dina – al tau/ale tale
han – el ; honom – pe el/la el/lor hans – pe el
La singular
hon – ea ; henne – pe ea/ei/de ea hennes – ei
det/den – el(neutru) ; det – pe el/pe ea** dess – pe ea/pe el
La plural
vi – noi ; oss – pe noi/noua/pe noi vår/vårt/våra – al noastre/ale noastre
Ni/ni * – voi ; er – pe voi/voua/cu voi er/ert/era – al vostru/ale voastre
de – ei ; dem – pe ei/la ei/cu ei ; deras – a lor

Comentarii:
* Sfarsitul unui pronume (-n, -t, sau -a) indica genul substantivului si numarul. Cu acestea vom face
face cunostinta in urmatoarea lectie.
** Den/det inseamna obiecte neansufletite si animale.
* Ni este o forma de adresare politicoasa cu Dvs. catre o singure persoana, sau adresarea catre un grup de persoane.

Exercitiul Nr.9. Introduceti pronumele corespunzatoare.
1. Kajsa har en katt. . . . . . . . Ludwig-Lennart.
2. Den heter Ludwig Lennart bărbați Kajsa kallar. . . . . . . pentru Lenny.
3. Kajsa har en svensk kompis. . . . . . . . heria Pia.
4. Pia har en bror. . . . . . . . e Rasmus. Pia kallar. . . . . . . för rasse.
5. Rasmus har en flickvän. . . . . . . . eter Nina.
6. Kajsa och Pia bor i Umeå. . . . . . . . bor i Umeå.
7. Rasmus har en bil. Han gillar. . . . . . . .